Dacă decizia terapeutică stabilită împreună cu medicul este una chirurgicală, cea mai frecvent utilizată tehică este rezecția endoscopică (TURP), care nu necesită incizii la nivelul tegumentului și care are aventajul unei vindecări mai rapide și a unei durate de spitalizare mai scurte. Majoritatea pacienților cu adenom de prostată (HBP) pot beneficia de această intervenție endoscopică, excepție făcând cei cu adenoame de volum foarte mare. TURP s-a impus în decursul anilor ca standardul de tratament chirurgical pentru pacientul cu adenom de prostată. Limitarea majoră a acestei tehnici ține de necesitatea utilizării unei soluții de spălare care nu este fiziologică și care, în unele cazuri, generează o complicație redutabilă, cunoscută ca sindrom post TUR, cu implicații deosebit de grave pentru pacient.

Alternativa cea mai modernă de tratament este rezecția bipolară în mediu salin (TUR is) care menține toate avantajele tehnicii clasice a TURP dar reduce rata complicațiilor postoperatorii prin utilizarea serului fiziologic ca soluție de spălare. În acest fel, nu mai există nici limitarea legată de durata totală a intervenției și nici riscul de apariție a sindromului post TUR.

Rata complicațiilor pe temen lung este redusă, dintre acestea cele mai frecvente fiind hematuria (urinare cu sânge), incontinența urinară (pierderea involuntară de urină) și disfuncția erectilă (impotența), iar acestea au caracter tranzitoriu în majoritatea cazurilor.

Pacientul va purta o sondă uretrovezicală pentru câteva zile și va reveni la spital pentru extragerea acesteia la data stabilită de medicul curant.

Este important ca pacientul să revină la spital pentru a discuta rezultatul examenului anatomopatologic cu medicul său. Chiar dacă diagnosticul preoperator a fost de adenom de prostată, analiza în laborator a fragmentelor de rezecție poate releva și un diagnostic mai sever, astfel că acest moment este unul la fel de important ca și evaluarea inițială.